Ce se intamplă la CrisSmile în perioada COVID19?

Vezi mai multe

Halitoza (halena): Tipuri, Cauze si Tratament si Preventie

Mai mult de 50% dintre adulți experimentează respiratie urat mirositoare într-un moment al vieții, iar guma de mestecat sau bomboanele mentolate sunt doar soluții de moment, nicidecum tratamente eficiente. 

Chiar dacă pare ceva banal, respirația neplăcută care persistă (halitoza sau halena) este un avertisment care ne anunță că trebuie să vizităm cabinetul specialistului, pentru că poate anunța infecții și alte afecțiuni medicale. 

Ce este halitoza?

Cu o istorie îndelungată în stomatologie, halitoza sau halena este respirația urât mirositoare care persistă și nu dispare chiar dacă igiena orală este una corespunzătoare. Halena este o afecțiune cronică și poate anunța anomalii dentare severe, dar și afecțiuni ale sănătății generale, cum ar fi diabetul.

Tipuri de halitoza

Ocazională sau cronică, halitoza se poate clasifica în patru tipuri în funcție de sursa respirației urât mirositoare. 

Halitoza intraorala

Halena intraorală se referă la respirația neplăcută care își are cauza / sursa la nivel oral – gingivita, parodontita, limba albicioasă / încărcată pot fi ascunse de către respirația neplăcută.

Halitoza extraorala

Halitoza extraorală își are sursa în exteriorul cavității orale și poate fi sangvină sau non-sangvină. Este determinată de patologii nazale, paranazale, pulmonare sau laringiene (în cazul halitozei sangvine), sau de afecțiuni ale tractului digestiv superior (non-sangvină). Mirosul urât din cavitatea orală este transmis prin intermediul plămânilor și apare datorită afecțiunilor precum ciroza hepatică.

Halitoza psihogena (halitofobia)

Halitofobia – halitoza psihogenă – apare ca o extensie a halitozei și are impact psihologic mai mult decât oral. Se manifestă la pacienții care, deși au scăpat de respirația urât mirositoare și specialistul atestă că nu mai există această problemă, în continuare consideră că suferă de halitoză și că gura lor nu miroase bine (nici măcar după periaj).

Halitoza temporara (ocazionala)

Halitoza temporară (ocazională sau tranzitorie) nu este cronică, ci apare din pricina alimentelor, băuturilor sau obiceiurilor pe care le avem, dar și în unele momente din zi. Dimineața, imediat după trezire, după consumul de cafea, usturoi sau ceapă avem de-a face cu halitoză tranzitorie, firească, care dispare după periaj. Halitoza temporară de dimineață apare inevitabil, datorită de secreția salivară nocturnă. 

Simptomele halitozei – cum se manifesta

Simptomul halitozei este respirația urât mirositoare care persistă chiar și după periaj; în timp ce halitoza tranzitorie apare în rândul tuturor (dimineața, după consumul de alimente și băuturi), respirația urât mirositoare care persistă anunță o halitoză cronică, care trebuie adresată medicului specialist.

Cauzele aparitiei halitozei

Principala cauză a halitozei este igiena orală precară, conform Academiei Americane de Stomatologie; pe lângă igiena orală precară, iată care sunt factorii declanșatori ai halitozei: 

  • bacteriile din cavitatea bucală – igienizările profesionale sunt necesare pentru a ține placa bacteriană și tartrul la distanță;
  • unele alimente și băuturi, precum usturoiul, ceapa, cafeaua;
  • fumatul;
  • mestecarea tutunului;
  • gura uscată;
  • infecțiile gingivale;
  • sinuzite și amigdalite. 

Cauze medicale ce pot declansa respiratia urat mirositoare

Halitoza poate apărea și din cauza unor afecțiuni generale: 

  • abcese pulmonare;
  • diverticuli digestivi;
  • stenoze; 
  • reflux gastroesofagian;
  • diabetul zaharat;
  • insuficiența hepatică sau renală; 
  • deficitul de vitamina C și vitamina A;
  • schimbările hormonale.

Cand trebuie sa mergi la medic?

Când respirația neplăcută nu dispare odată cu periajul (sau re-apare imediat după acesta, deși nu au fost consumate alimentele în cauză), vizita la cabinet este necesară pentru ca specialistul să detecteze cauza problemei. 

Guma de mestecat reîmprospătează pe moment respirația, însă nu tratează cauza, care poate fi identificată doar la medicul stomatolog. Dacă cel din urmă nu poate stabili diagnosticul exact, îți va recomanda o serie de investigații generale, pentru a vedea dacă halena ascunde afecțiuni ale stării de sănătate generale.

Diagnosticul halitozei

Halitoza poate fi diagnosticată printr-un consult la cabinetul medicului stomatolog, în cadrul unui examen clinic general. Examinarea limbii și a gingiilor, amigdalelor și identificarea gurii uscate fac parte din examenul oral efectuat de specialist, după care se pot recomanda o serie de investigații:

  • organoleptice – aprecierea mirosului pe o distanță de 10 centimetri;
  • halimetre – cantitatea de hidrogen sulfurat din aerul pe care îl expiră pacientul;
  • cromatografia gazoasă – cantitatea de sulf din aerul pe care îl expiră pacientul.

Tratamentul halitozei

Dacă respirația urât mirositoare este rezultatul unei halitoze intraorale, tratamentul constă în crearea unei rutine de îngrijire extrem de riguroase, cu periaj dentar zilnic (alături de periajul limbii), realizat corect. 

În 90% dintre cazuri, cauza halitozei este una stomatologică, astfel că tratamentul antimicrobian și reducerea cantității de microogranisme din cavitatea orale sunt de preferat, alături de îmbunătățirea igienei bucale la domiciliu.

Masuri de prevenire ale halitozei (halenei)

Este mult mai ușor și plăcut să investim în prevenție, decât în tratament, așa că iată cum putem preveni halitoza: 

  • îmbunătățirea igienei orale: periaj dentar zilnic, de două ori pe zi, însoțit de ață dentară, apă de gură și duș bucal;
  • curățarea limbii cu instrumentele special adresate;
  • îmbunătățirea dietei – evitarea produselor cu gust intens este de preferat;
  • evitarea fumatului și băuturilor alcoolice; 
  • hidratare eficientă pe timpul zilei; 
  • igienă corespunzătoare pentru aparat dentar sau proteză (dacă e cazul);
  • consult stomatologic periodic
  • apelarea la bomboane mentolate atunci când gura devine uscată.

Produse pentru combaterea halitozei

Halitoza poate fi ameliorată printr-o serie de remedii și soluții speciale, însă schema de tratament corectă trebuie decisă de medicul stomatolog, în funcție de cauza halenei. Pentru combaterea halitozei putem apela la: 

  • paste de dinți antibacteriene;
  • geluri antibacteriene pentru tratarea gingiilor;
  • soluții orale speciale pentru placa bacteriană; 
  • soluțiile saline; 
  • probioticele, iaurtul și kefirul, care restaurează echilibrul florei – studiile arată o legătură între intestinul sănătos și respirația proaspătă;
  • spray anti-halenă
  • guma de mestecat sau bomboanele fără zahăr țin sub control respirația urât mirositoare.

Cu toate acestea, niciuna dintre aceste soluții nu reprezintă un tratament; vizita la dentist va clarifica sursa respirației neplăcute, pe care nu trebuie să o tratăm „după ureche”, cu tratamente făcute în casă.

Halitoza la copii

Halitoza la copii este frecvent întâlnită și nu devine motiv de îngrijorare decât atunci când persistă pe un timp îndelungat. Apare din cauza igienei dentare precare, a afecțiunilor orale, dar și a respirației pe gură. Specialiștii arată că 40% dintre copiii cu halitoză respiră pe gură, acest lucru conducând la uscarea mucoasei orale. Alte cauze care duc la halena în rândul celor mici sunt și:

  • gura uscată (xerostomia);
  • prezența unui corp străin de dimensiuni mici în nas, precum un bob de orez sau de mazăre;
  • polipii și afecțiunile sinusurilor; 
  • amigdalita; 
  • diabetul zaharat.

Tratarea halitozei la copii începe cu vizita la stomatolog și îmbunătățirea considerabilă a măsurilor de igienă orală; alături de această rutină corespunzătoare, iată alte câteva sfaturi legate de halitoza la copii: 

  • echilibrarea dietei: micul-dejun este vital în echilibrarea cantității de salivă; 
  • hidratare corespunzătoare pe timpul zilei; 
  • vizitele regulate în cabinetul specialistului; 
  • sterilizarea constantă a suzetei, dacă cel mic folosește.